Luc 6
Les Évangiles en Corse

U granu strappatu u sabbatu

1 Un ghjornu di sabbatu ch’elli arruchjavanu lochi suminati, i discepuli cuglianu e spighe, sgranillavanu è manghjavanu.
2 Certi Farusei dissenu : « cumu hè chì voi fate ciò chì ùn hè parmessu in sabbatu? »
3 Ghjesù li rispose è disse : « soga ùn avete lettu ciò ch’ellu fece Davide, quand’elli ebbenu a fame, trà ellu è i cumpagni ?
4 Cum’ellu intrì in la casa di Diu, pigliede i pani di l’offerta, manghjede issi pani chì solu i preti anu u dirittu di manghjalli, è ne dede à quelli chì eranu cun ellu? »
5 È li disse : « u Figliolu di l’Omu hè u Maestru di u sabbatu. »

L’omu cù a manu secca

6 Un antru ghjornu di sabbatu, capitò chì Ghjesù intrì in la sinagoga, è insignava è ci era un omu chì a so manu diritta era secca.
7 I scribi è i Farusei guaitavanu à Ghjesù, par vede s’ellu avia da fà guarizione in sabbatu è par truvà una scusa da incausallu.
8 Ma ellu cunniscia i so raghjunamenti, è disse à l’omu chì avia a manu secca : « arrizzati è veni quì à mezu à tutti ! » Quellu s’arrizzò è stede arrittu,
9 è Ghjesù disse à tutti : « vi dumandu s’ellu hè parmessu, in sabbatu, di fà u bè o u male ? Di salvà una vita o di perdela ? »
10 Ghjesù i guardò tutti in giru à ellu, è disse à l’omu : « stendi a manu ! » Cusì fece quellu, è a manu guarì.
11 Ma elli funu pieni di rabbia è trà elli, discurrianu di ciò ch’ellu si pudaria fà à Ghjesù.

Ghjesù sceglie i dodici

12 In quelli tempi, Ghjesù andede in la muntagna à pricà, è passede a nuttata prichendu à Diu.
13 Quand’ellu fece u ghjornu, chjamede i so discepuli, ne scelse dodici è li dede u nome d’apostuli :
14 Simone, ch’ellu chjamede Petru, Andria u fratellu, Ghjacumu, Ghjuvanni, Filippu, Bartulumeu,
15 Matteu, Tumasgiu, Ghjacumu figliolu d’Alfeu, Simone cugnumatu u Patriottu,
16 Ghjuda figliolu di Ghjacumu, è Ghjuda Iscariotu chì fù ellu u traditore.

Ghjesù insegna à folle maiò

17 Falatu cun elli, fece l’arretta ind’una pughjola è ci era a folla maiò di i so discepuli cù ghjente assai, vinuta da tutta a Ghjudea, da Ghjerusaleme, da a marina di Tiru è di Sidone. Eranu vinuti à sentelu è à fà si guarì di i so malanni,
18 è quelli chì eranu tarnalati da i spiriti impuri eranu guariti
19 è a folla accolta pruvava à tuccallu chì da ellu iscia una forza chì guaria à tutti.

Binadizione è lamenti

20 Tandu ellu pisede l’ochji voltu i so discepuli è disse :
« biatu à voi, i povari,
chì u Regnu di Diu hè vostru.

21 Biatu à voi i famiti d’oghje,
chì sarete sazii.
Biatu à voi chì oghje piinghjite :
ridarete.


22 Biatu à voi quandì l’omi vi udiaranu è ch’elli vi lamparanu fora, è ch’elli vi insultaranu, è ch’elli riittaranu u vostru nome da scillaratu par via di u Figliolu di l’Omu.
23 Ralicratevi, tandu, è saltate di gioia, chì, in celu, avarete a paca maiò ; i babbi di quessi fecenu listessa cù i prufeti.
24 Ma guai à voi, i ricchi,
chì a vostra cunsulazione l’avete tutta.

25 Guai à voi chì sete sazii oghje,
chì sarete famiti.
Malasciu à voi chì ridite oghje :
avete da pienghje è esse in dolu.


26 Guai quandì tutti l’omi vi mintuvaranu in bona : cusì facianu i babbi di quessi cù i falzi prufeti. »

Amore pà i numichi

27 « Ma a vi dicu, à voi chì mi sintite : tinite cari i vostri numichi, fate u bè à quelli chì vi odianu,
28 binadite quelli chì vi maladiscenu, pricate par quelli chì vi facenu u male.
29 À quellu chì ti mena in faccia da un latu, prisenta li dinò quill’altru latu è à quellu chì ti leva u mantellu, lascia ch’ellu si pigli ancu a camisgia.
30 Dà à ognunu chì ti chede, è à quellu chì ti leva u toiu, ùn dumandà ch’ellu u ti rendi.
31 È cum’ì voi bramate ch’elli fianu l’omi cun voi, fate cun elli listessa.
32 Sì voi tinite quelli chì vi tenenu, duva hè u meritu vostru ? Ancu i piccatori tenenu à chì i tene.
33 È sì voi fate u bè à quelli chì vi facenu u bè, duva hè u meritu vostru ? Cusì facenu ancu i piccatori.
34 È sì voi impristate à quelli chì voi cridite ch’elli vi anu da rende, duva hè u meritu vostru ? Ancu i piccatori imprestanu à i piccatori da ch’elli li rendinu altru è tantu.
35 Ma tinite cari i vostri numichi, fate u bè è impristate senza aspittà nulla. A vostra paca sarà maiò è sarete figlioli di l’Altissimu, chì ellu hè bravu cù i ingrati è cù i gattivi.
36 Siate pietosi cum’ellu hè pietosu u vostru babbu. »

Di ghjudicà à l’altri

37 « Ùn ghjudicate è ùn sarete ghjudicati, ùn cundannate è ùn sarete cundannati,pardunate è sarete pardunati,
38 date è vi sarà datu : vi sarà lampatu in zenu una misura bona, zeppa, strinta, è chì sbarsa, chì sarete misurati cù a misura chì voi aduprate par misurà à l’altri. »
39 È li disse dinò una parabula : « soca un cecu pò guidà un cecu ? Ùn si lamparanu po tramindui ind’un tracone ?
40 U scularu ùn hè sopra à u Maestru, ma s’ellu hè amparatu cumu si deve, ogni scularu sarà quant’è u so Maestru.
41 Cumu hè chì tù faci casu à u stiglione indì l’ochju di to fratellu è in lu toiu, l’ochju, ùn ci vedi u burdunale ?
42 È cumu poi dì à to fratellu : ‘o fratè, lascia ch’e’ cacci issu stiglione chì tù ai indì l’ochju’, tù chì ùn vedi u burdunale chì hè in lu toiu, l’ochju ? Falzu chì tù sè, caccia prima u burdunale da u toiu, l’ochju, è tandu ci vidarè da caccià u stiglione da l’ochju di to fratellu. »

L’arburu cunnisciutu à u fruttu

43 « chì ùn ci hè arburu bonu chì fia frutti gattivi, nè arburu gattivu chì fia i frutti boni.
44 Chì ogni arburu si cunnosce à u fruttu soiu. Annantu à e spine, fichi ùn si ne coglie, è mancu si vindimieghja uva in li lamaghjoni.
45 L’omu bonu pruduce u bè da u tisoru bonu di u so core, è u cattivu da u so tisoru cattivu, pruduce u male, chì a bocca parla cù u sbarsu di u core. »

I dui fundamenti

46 « Cumu hè chì voi mi chjamate : ‘o Signore,O Signore !’ È ùn fate ciò ch’e’ vi dicu ?
47 Ogni omu chì vene à truvà mi, sente e me parolle è e mette in pratica, vi faraghju vede à qual’ellu s’assumiglia :
48 S’assumiglia à un omu chì face una casa, hà zappatu fondu è postu u fundamentu annantu à a petra. Hè falata a fiumara, u fiume hà suttrinnatu quella casa ma ùn hè statu bonu à spiantalla parchì era custrutta cumu si deve.
49 Ma quellu chì sente è ùn mette in pratica hè cum’è un omu chì hà custruttu a so casa annantu à u tarrenu, senza fundamentu. A fiumara hè vinuta è subitu a casa si ne hè falata ed hè stata una ruvina maiò. »

Introduction Les Évangiles en Corse

Ressources bibliques

Commentaires bibliques

Un commentaire biblique éclaire la lecture de la Bible en expliquant son contexte, clarifiant les passages difficiles et enrichissant la foi. C'est essentiel pour des études bibliques approfondies, offrant une meilleure compréhension de la Parole de Dieu et des enseignements pour la vie.

Commentaires bibliques 5

Codes Strong

Les codes Strong de James Strong sont un puissant outil d'étude biblique numérant et classant les mots selon leurs origines et significations. Ils révèlent les nuances des enseignements, lient les mots apparentés entre passages, enrichissant l'interprétation et la compréhension spirituelle et historique des termes bibliques.

Codes Strong

Comparaison de traduction

Une fonction de comparaison de traduction de la Bible est un outil précieux pour les étudiants et chercheurs. Elle permet d'analyser les nuances, choix linguistiques et interprétations entre versions. Cette perspective élargit la compréhension des textes bibliques et des interprétations variées, qu'on cherche fidélité ou exploration enrichissante.

Comparer les traductions 44

Versets liés

Les versets liés révèlent des connexions profondes entre les passages bibliques, offrant une compréhension contextuelle riche et une vision globale des enseignements sacrés.

Versets liés

Dictionnaires

Le dictionnaire biblique est une ressource essentielle pour explorer en profondeur les enseignements et les significations de la Bible. Il fournit des explications claires sur les termes, les contextes historiques et les messages spirituels, permettant une meilleure compréhension des Écritures.

Dictionnaires 3