Marc 12
Commentaires bibliques

A parabula di i vignaghjoli assassini

1 È Ghjesù cumenciò à parlalli in parabule : « un omu piantede una vigna, l’avvinse di sepe, ci fece un palmentu, custrusse una torra. Dopu d’ avè datu a so vigna in affitu à vignaghjoli, partede luntanu.
2 A l’epuca cunvenuta mandede u so servu à truvà i vignaghjoli per riguarà a so parte di a vendemia.
3 Ma i vignaghjoli l’aguantonu, u cuncionu è u scunvionu cù e mane viote.
4 Li mandede torna ùn’ altru servu, ch’elli struppionu in capu, dopu d’ avellu carcatu di vituperii.
5 È ne mandede torna ùn’ altru, ch’elli tumbonu. È po’ tant’altri ch’elli cuncionu o ch’elli tumbonu.
6 Ùn li fermava più chè u figliolu predilettu è in ultimu mandò à ellu, dicendu : ‘À ellu po’u rispetteranu’.
7 Ma i vignaghjoli si dissenu : ‘Eccu l’erede, aiò, tumbemulu, chì cusì a lascita sarà da noi’.
8 Aguantendulu, u tumbonu è u trascinonu fora di a vigna.
9 Chì farà [tandu] u patrone di a vigna ? Rientrerà, di i vignaghjoli ne ferà un stermìnu, è a sò vigna à darà in affittu à d’altri.
10 Forse ùn avete lettu ciò chì hè scrittu ?
A petra scartata da i muratori
hè quella chì hè diventata petra di quadrera !

11 Cusì fece u Signore.
Una meraviglia pè’i nostri ochji. »

12 È circavanu à metteli e mane à collu, ma temianu a folla. Avianu capitu chì sta parabula, l’avia detta per elli. È lascendulu si n’andedenu.

L’impositu à Cesaru

13 È li mandedenu unipochi di Farusei è d’Erodiani per intrapulallu inde e sò parolle.
14 Ghjunghjendu à truvallu li dissenu : « o Maestru, a sapemu ch’è tù sì sinceru, ch’è tù ùn ti lasci intimurì da nimu, ch’è tù ùn faci casu à ciò ch’ella pare a ghjente, ch’è tù insegni a strada di Diu secondu a verità. Sarà permessa di paga l’impositu à Cesaru ? Sì paga o nò ? »
15 Ghjesù, cunniscendu à so stuzia li disse : « perchè mi mettite à u provu ? Purghjitemi un danaru ch’eiu u vega. »
16 U li porsenu. Ellu li dumandò : « di quale sò iss’impronta è sta scrizzione ? » Li risposenu : « di Cesaru »
17 È Ghjesù li disse : « rendite à Cesaru ciò chì hè di Cesaru, è à Diu ciò chì hè di Diu. » È ne fermònu meravigliati.

À puntu di a resurrezzione

18 Ghjunsenu à truvallu i Saducei, ghjente chì negavanu a resurrezzione. Interrughendelu li dissenu :
19 « o Maestru, Musè ci hà ordinatu chì, sì u fratellu di qualchissìa vene à more, lasciendu a moglia senza figlioli, u secondu deve spusa a veduva, per ch’ella ùn spenga a sterpa di u fratellu.
20 Or c’era sette fratelli. U primu prese moglia è morse senza lascià figlioli.
21 U secondu spusò a veduva è morse dino ellu senza lascia figlioli. Fù listessa pè u terzu.
22 È mancu unu di i sette fratelli lasciò figlioli, è dopu à elli, morse dinò a donna.
23 À a resurrezzione [quand’elli resuscitaranu], a donna, di qualessu serà moglia, postu chì i sette l’anu avuta par moglia ? »
24 È Ghjesù li disse : « fate sbagliu, per vìa ch’è vo’ ùn capite a Scrittura, ne mancu a putenza di Diu.
25 Quandu chì i morti resusciteranu, l’omi ùn spuseranu à nimu è nimu i spusera, chì seranu cum’è l’anghjuli di u celu.
26 À puntu di i morti chì anu da resuscita, ùn avete mai lettu ind’u libru di Musè, cumu chì Diu l’hà parlatu da a ceppata ardente dicenduli : eiu sò u Diu d’Abraamu, [u] Diu d’Isaccu, u Diu di Ghjacobbe?
27 Ùn n’hè u Diu di i morti, ma u Diu di i vivi. Vi sbagliate assai. »

U cumandamentu maiò

28 È li s’accustò unu di i Maestri di a Lege chì avìa intesu quandu chì l’altri li fecianu dumande. È truvendu chì Ghjesù avìa rispostu cum’ellu ci vulìa, li dumandò : « Qualessu seria u primu di tutti i cumandamenti ? »
29 È Ghjesù li rispose : « u primu cumandamentu hè què : stà à sente, o Israele : U Signore u nostru Diu hè l’unicu Signore.
30 È : tenerei caru u Signore u tò Diu, di tutta a to anima, di tutta a to mente, è di tutta a to forza.
31 U secondu hè què : tenerei caru u to prossimu cum’è à te stessu. Ùn ci hè altri cumandamenti piu grandi chè sti dui. »
32 U maestru di a Lege li rispose : « o Maestru, ai parlatu bè, ghjè verità pura chì Diu hè unu solu, è chì fora d’ellu, altru ùn ci ne hè.
33 È chì di tènelu caru di tuttu u so core, di tutta a so mente, è e di tutta a so forza, è di tene caru ancu u prossimu quantu chè à sè stessu, vale più che tutte l’offerte è i sacrifizii. »
34 È Ghjesù, vistu cum’ellu l’avìa rispostu cù saviezza, li disse : « tù ùn si luntanu da u Regnu di Diu. » È da tandu piu nimu s’azardò à interrugallu.

U Messia è Davide

35 Ghjesù pigliendu a parolla, insegnava inde u tempiu dicendu : « in chì sensu i scribi dicenu chì u Messia hè figliolu di Davide ?
36 Postu chì Davide stessu disse per vìa di u Spiritu Santu :
u Signore hà dettu à u mio Signore :
Posati à a mio destra
fin’à tantu ch’È ùn ti abbia messu
i to nemici sottu à i pedi
.


37 Davide stessu u chjama Signore,cumu pò esse u figliolu ? » È [l’]immensa folla u stava à sente cù piacere.

Fate casu à i Maestri di a Lege

38 È in lu so insignamentu, li disse : « fate casu à i Maestri di a Lege, chì li piace à spassighjà cù i vestiti longhi, è volenu ch’omu li faccia mottu pè e piazze,
39 è li piace à pusa à e prime file inde e sinagoghe è à esse i primi à ghjacilassi per i pranzi.
40 Chì si manghjanu u casale di e veduve, è precanu assai par fassi vede. Più grande serà a cundanna chì l’aspetta. »

L’offerta di a veduva

41 È Ghjesù, pusendu di punta à a cascetta di e limosine, guardava cum’ellu ci lampava a muneta, u populu. Tanti ricchi a ci lampavanu à pugni.
42 Ghjunse tandu una veduva chì ùn messe chè due piccule pezze, di valore d’ un quatrinu.
43 È chjamendu i so discepuli, Ghjesù li disse : « a vi dicu da veru, sta veduva cusì povera hà messu più chè tutti quelli chì hanu messu inde a cascetta.
44 Per vìa chì tutti anu datu di u sò soprappiù. Ma ella, povera è bè, hà datu tuttu ciò ch’ella avia, tuttu ciò chì li fermava per campà. »

Introduction de la Les Évangiles en Corse

Ressources

Commentaires bibliques

Un commentaire biblique enrichit la lecture de la Bible en fournissant des explications historiques, contextuelles et spirituelles. Il clarifie les passages complexes, ouvre de nouvelles perspectives d'interprétation et renforce votre compréhension de la foi. Cet outil est essentiel pour les études bibliques approfondies, aidant les croyants à mieux saisir la Parole de Dieu et à en tirer des leçons significatives pour leur vie.

comparaison de traduction

Une fonction de comparaison de traduction de la Bible est un outil puissant pour les étudiants de la Bible et les chercheurs. Elle permet de comparer différentes versions de la Bible pour comprendre les nuances de traduction, les choix linguistiques et les interprétations. Cette fonction offre une perspective élargie sur les textes bibliques, aidant à saisir la diversité des interprétations possibles. Que vous cherchiez une traduction plus fidèle aux originaux ou souhaitiez explorer les différences pour enrichir votre compréhension, cette fonction vous offre une meilleure perspective sur les Écritures sacrées.

Pour commencer à utliser ces outils il vous suffit de cliquer sur les catégories ci-dessus.