Luc 20
Versets liés

Sarà lecita à Ghjesù d’insignà

1 Unu di quelli ghjorni, mentre chì Ghjesù insignava u populu in lu tempiu è purtava u vangelu, li t’affacconu i capisacerdoti è i Maestri di a Lege cù i capipopulu
2 è piglianu è dumandanu : « dì ci cù chì putere chì tu faci ste cose, o, issu putere, quale u ti dà ? »
3 Tandu ellu : « una dumanda, a vi vogliu fà ancu eiu, ditemi ghjà :
4 Vinia da u celu o da l’omi, u battezimu di Ghjuvanni? »
5 È quelli, raghjunonu frà elli, maliziendu : « sì no dicemu : ‘da u celu’, hà da dì : ‘ma ch’ùn lu cridiate, allora ?’
6 Ma sì no dicemu : ‘da l’omi’, u populu sanu ci piglia à pitrate è ci tomba ! Da tantu ch’elli sò persuasi chì Ghjuvanni era un prufeta. »
7 Cusì vene ch’elli rispundinu d’ùn sapè.
8 È Ghjesù li disse : « ebbè, mancu eiu a vi dicu cù chì putere chì eiu faciu isse cose. »

U paragone di i vignaghjoli

9 È messe à dì, à u populu, issa parabula : « un omu punì una vigna, a dede à rindutu à vignaghjoli, è partì par longu tempu.
10 Ghjuntu u mumentu mandede à i vignaghjoli un servu, da ch’elli li dianu u rindutu. Ma elli u tribbionu è u rimandedinu maniviotu.
11 U patrone mandò torna un antru servu, ma i vignaghjoli tribbionu ancu à quellu, u carconu di vituperii è u rimandedinu maniviotu.
12 Ne mandò torna un terzu, ma ancu à quellu u firinu è u lampedinu fora.
13 U patrone di a vigna disse : ‘or chì avaraghju da fà ? Mandaraghju à me figliolu u caleghju ; forse à ellu, u rispittaranu.’
14 Ma quand’ì i vignaghjoli u vissenu, si cunsiglionu frà elli, dicendu : ‘què hè l’erede, tumbemu lu chì, cusì, a lascita tuccarà à noi.’
15 È u lampedinu fora da a vigna è u tumbedinu. Ebbè, chì l’avarà da fà, u patrone di a vigna ?
16 Vinarà, tumbarà issi vignaghjoli è a vigna a darà à d’altri. » Sintendu cusì, dissenu : « mai ch’ella sia ! »
17 È ellu, fighjenduli, disse : « allora, chì vole dì ciò chì hè scrittu :
a petra ch’elli anu disprizzatu i maestri di muraglia
hè divintata u capimonte
?


18 A chì cascarà annant’à issa petra vularà à pezzi, à qual’ella cascarà addossu, u sciacciarà. »
19 I Maestri di a Lege è i capi di i preti li volsenu mette a manu addossu subitu tandu, ma ebbinu a paura di u populu. chì a sapianu chì a parabula era detta contru à elli.

Quella di pagà a tassa à Cesaru

20 Survigliedinu è mandedinu spie chì facianu neciu d’esse omi ghjusti, par incappiallu annantu à una parolla, è mettelu sottu à l’autorità è u putere di u guvernatore.
21 U intarrughedinu è dissenu : « o Maestru, a sapemu chì tù parli è insegni cumu si deve, è mancu cambii faccia davanti à nimu, ma insegni a strada di Diu sicondu u veru.
22 Sarà parmessa, o nò, chì no paghimu u impositu à Cesaru ? »
23 Ma ellu vide a trappula è li disse : « fate mi vede una pezza di muneta.
24 Di quale porta a figura è u nome scrittu ? » « Di Cesaru. » Dissenu.
25 Tandu ellu : « ebbè, pagate à Cesaru quellu di Cesaru è a Diu quellu di Diu. »
26 Ùn la li fecenu à incappiallu par via di issu dettu davanti à u populu, è si stedenu zitti, imbafati ch’elli eranu da a risposta.

Quella di a resurrezzione

27 Uni pochi di Saducei, quelli chì dicenu chì resurrezzione ùn ci ne hè, li s’avvicinedinu è dumandedinu:
28 « o Maestru, u cumandu scrittu di Musè hè questu quì :s’ellu more u fratellu d’unu chì hè maritatu è senza figlioli, chì u fratellu pigli a moglia di u mortu è ponga, ellu, a sumente pà u so fratellu.
29 Or ci era sette fratelli. U prima si maritò è morse senza figlioli.
30 U sicondu è u terzu piglionu a veduva,
31 è cusì fù di tutti à sette chì morsenu senza lascià zitelli.
32 Dopu morse ancu a moglia.
33 Di quale hà da esse moglia u ghjornu di a resurrezzione ? Maritata fù cù i sette ! »
34 Ghjesù li disse : « i figlioli di stu seculu piglianu moglie è mariti,
35 ma quelli chì sò degni d’avè parte à quellu seculu chì hà da vene è à a resurrezzione di i morti ùn piglianu nè moglie nè mariti.
36 È more ùn ponu più, chì sò sumigli à l’anghjuli è figlioli di Diu, issendu figlioli di a resurrezzione.
37 Di ch’elli si sveghjinu i morti, a face sapè Musè à puntu di u prunicaghju, quand’ellu dice di u Signore : Diu d’Abraamu, d’Isaccu è di Ghjacobbe.
38 Chì Diu ùn hè di i morti ma di i vivi ; cun ellu vivenu tutti. »
39 Qualchiduni di i Maestri di a Lege dissenu : « o Maestru, ai parlatu bè. »
40 È ùn ebbinu curaghju à dumandalli altru nulla.

Quella di u figliolu di Davide

41 Ghjesù li disse : « comu hè ch’elli dicenu chì u Cristu hè figliolu di Davide ?
42 Un dice da par ellu, Davide, in li salmi :
u Signore disse à u me Signore :
posami à latu dirittu,

43 finu à ch’è ti metti i to numichi sottu à i pedi.

44 Davide u chjama Signore ; comu pò esse u figliolu ? »

Rimprovari à i Maestri di a Lege

45 Mentre chì u populu sanu u stava à sente, disse à i discepuli :
46 « Guardate vi da i Maestri di a Lege chì volenu spassighjà cù i vistiti longhi è l’aggustanu i saluti in piazza publica, è e prima carreghe in le sinagoghe è i migliò pusatoghji à cena.
47 Si manghjanu a casa di a veduva è, facenu e prichere longhe pà a praforma. A cundanna li sarà più forte. »

Introduction de la Les Évangiles en Corse

Verset liés

L'outil de verset lié est un instrument précieux qui ouvre des horizons nouveaux dans l'étude biblique. En reliant les versets apparentés au sein des Écritures, cet outil permet aux chercheurs et aux étudiants de la Bible d'explorer les thèmes, les concepts et les enseignements clés à travers différents livres bibliques. Grâce à la fonctionnalité de verset lié, nous pouvons établir des connexions profondes entre les passages, obtenir une compréhension contextuelle plus profonde et saisir la cohérence et la richesse des enseignements bibliques dans leur ensemble. Que ce soit pour des études personnelles, des enseignements ou des recherches plus poussées, l'outil de verset lié s'avère être un compagnon précieux qui enrichit notre exploration des vérités bibliques et renforce notre compréhension globale des Écritures saintes.