Luc 19
Versets liés

Ghjesù è Zacchè

1 Pigliendu ad arrochju, Ghjesù era intrutu in Ghjericcò,
2 ed eccuti chì un omu, chjamatu Zaccheu, capì’publicanu chì era riccu,
3 si pruvava à vede qual’ellu era Ghjesù, ma par via di a ghjente accolta, ùn la li facia chì era chjucu.
4 Pigliò le corse in davanti è andò à cogliesi annantu à un caprificu par vedelu à u francà.
5 Ghjesù ghjuntu duv’ellu era, pisò l’ochji è li disse : « o Zacchè, barcati à l’allestra chì oghje sogna ch’e’ stia in casa toia. »
6 Zaccheu si barcò à l’allestra è l’accolse cuntentu è alegru.
7 Videndu cusì, tutti murmuttulavanu è dicianu : « hè andatu à piglià alloghju indè un piccatore. »
8 Ma Zaccheu s’arrizzò è disse : « mì, o Maestru, dò à i povari a mità di tuttu u meiu, è s’e’ mi so impatrunitu mai di quellu di nimu, li ne vogliu dà quattru volte altrettantu. »
9 Ghjesù li disse : « oghje, indì issa casa, ci hè intrutu u salvamentu, chì ancu iss’omu hè figliolu di Abraamu.
10 Chì u Figliolu di l’Omu hè vinutu à ricattà ciò chì era persu. »

parabula di e mine

11 Mentre ch’elli stavanu à sente, aghjunse una parabula parchì era vicinu da Ghjerusaleme è si cridia ch’ellu avissi da cumparisce subitu subitu, u Regnu di Diu.
12 Tandu disse : « un omu di l’alta si ne andò ind’un paese luntanu, da esse fattu rè è vultà dopu.
13 Chjamò dece servi di soiu, li dede dece libre d’argentu è disse : ‘fate le fruttà intantu chì eiu volti.’
14 Ma i so paisani li eranu numichi, dopu partutu ellu, mandonu una imbasciata par dì : ‘à quessu, da rè, ùn lu vulemu.’
15 Di vultata, dopu esse statu fattu rè, mandò à chjamà i so servi chì avianu avutu i soldi, par sapè u modu chì ognunu l’avia fatti fruttà.
16 U primu vense è disse : ‘o Signore, a to libra d’arghjentu nè hà vintu altre è dece.’
17 Li disse : ‘bravu, o servu bonu. Par via chì tù sè statu fidu in lu pocu, ti faciu guvernatore di dece cità.’
18 Vense u sicondu è disse : ‘o Maestru, a to libra d’arghjentu nè hà vintu altre è cinque.’
19 Li disse : ‘ancu tù, sia guvernatore di cinque cità.’
20 Ne vense un antru è disse : ‘o Maestru, eccu a to libra d’arghjentu, l’aghju incumpannata da tenela contu,
21 chì aviu a paura di tè, chì sè un omu duru, pigli quellu chì tù ùn arricasti è raccogli quellu chì tù ùn suminasti.’
22 Li disse : ‘ti ghjudicaraghju sicondu e to parolle, gattivu servu chì tù sè. A sapii ch’e’ sò un omu duru, ch’e’ pigliu quellu ch’è ùn arricoiu è raccogliu quellu ch’e’ ùn suminoiu.
23 Ma chì ùn mittii i me soldi ind una banca, da ch’e’ i ricuti cù u fruttu à u vultà ?’
24 Poi disse à quelli chì li si tinianu à latu : ‘livateli a libra di l’arghjentu è date la à quellu chì hà e dece’
25 — è li dissenu : ‘o Maestru, ne hà dece !’ —
26 A vi dicu, à quellu chì hà, li sarà datu in soprappiù, ma à quellu ch’ùn hà, ancu u so pocu è tantu li sarà toltu.
27 In quantu è à issi me numichi chì ùn mi volsenu da rè, arricate i mi quì è tumbate li. »
28 Parlatu ch’ellu ebbi cusì, Ghjesù partì in davanti, à via di Ghjerusaleme.

Ghjesù entre in Ghjerusaleme

29 Quand’ellu fù vicinu da Betefagè è da Betania, voltu l’altura chjamata ‘di l’Alivi’, Ghjesù mandò dui discepuli,
30 dicendu : « andate in lu paese chì hè quì di punta, intruti chì vo sarete, avete da truvà, ligatu, un poltru chì ùn hè ancu acconciu. Disciuglite lu è arricatelu quì.
31 Sì nimu vi dumanda :‘comu hè chì voi u disciuglite ?’, li diciarete : ‘u Signore ne hà bisognu.’  »
32 Quelli andedinu è truvedinu e cose tale è quale chì Ghjesù l’avia detta.
33 Mentre ch’elli disciuglianu u poltru,i patroni dissenu : « comu hè chì voi u disciuglite ? »
34 Rispundinu : « u Signore ne hà bisognu. »
35 Arrichedinu u poltru, li messenu annantu à u spinu i panni ch’elli avianu addossu è fecenu coglie à Ghjesù.
36 À misura ch’ellu viaghjava a ghjente li lampava panni davanti, in la strada.


37 Mentre ch’ellu s’avvicinava da Ghjerusaleme, in la falata di u Monte di l’Alivi, a folla di i discipuli, raligrendu si à voce rivolta, messe à ludà à Diu, di tutti i miraculi ch’elli avianu vistu.
38 Dicianu :

binadettu sia u rè chì vene
à nome di Diu ;
pace in li celi
è gloria in li lochi altissimi
.’


39 Unipochi di Farusei, avvuleghju à a folla, dissenu à Ghjesù : « o Maestru, fà ch’elli si chetinu i to discepuli. »
40 Rispundì : « a vi dicu, s’elli si chetanu, sò e petre chì anu da briuna. »


41 Quand’ellu fù di punta à a cità, Ghjesù, videndula, piense dicendu :
42 « si tù a sapissi ancu tù, oghje, ciò chì accorre à a to pace ! Ma par avà, hè piatta à i to ochji.
43 T’anu da vene addossu i ghjorni chì i to numichi t’arrivignaranu di impalancati, t’accamparanu è ti incagnaranu da ogni latu.
44 Ti ghjucaranu in bruma, à tè è à i to figlioli in senu à tè è ùn firmarà di tè mancu una petra annantu à l’altra, causa d’ùn avè cunnisciutu u tempu chì tù eri visitata. »

I rivindaroli lampati fora

45 Intrì in lu tempiu è messe à caccià fora quelli chì vindianu,
46 dicendu : « hè scritta :
a me casa sarà una casa da e prichere,
ma voi ne fate una tana da i latri. »


47 Stava à insignà tutti i ghjorni in lu tempiu. È i capi sacerdoti, è i Maestri di a Lege si pruvavanu à fà ch’ellu sia tombu, è i capipopulu dinò ;
48 ma ùn sapianu comu fà chì tutta a ghjente l’era appressu, à coglie e so parolle.

Introduction de la Les Évangiles en Corse

Verset liés

L'outil de verset lié est un instrument précieux qui ouvre des horizons nouveaux dans l'étude biblique. En reliant les versets apparentés au sein des Écritures, cet outil permet aux chercheurs et aux étudiants de la Bible d'explorer les thèmes, les concepts et les enseignements clés à travers différents livres bibliques. Grâce à la fonctionnalité de verset lié, nous pouvons établir des connexions profondes entre les passages, obtenir une compréhension contextuelle plus profonde et saisir la cohérence et la richesse des enseignements bibliques dans leur ensemble. Que ce soit pour des études personnelles, des enseignements ou des recherches plus poussées, l'outil de verset lié s'avère être un compagnon précieux qui enrichit notre exploration des vérités bibliques et renforce notre compréhension globale des Écritures saintes.